ULTIMA ORA! Dan Barna: „Vârsta de pensionare trebuie calibrată cu speranţa de viaţă. Sunt convins că fiecare român înţelege”

Vicepremierul USR-PLUS anunţă că sistemul de pensii nu va fi sustenabil dacă nu se fac modificări importante în noua lege a pensiilor.

Dan Barna a oferit noi detalii din legea pensiilor, oarecum în contradicţie cu tot ce au anunţat liderii PNL în spaţiul public. „În România, este nevoie de o nouă lege a pensiilor tocmai pentru că şi aici s-au schimbat elementele demografice care erau valabile acum 10 sau 15 ani. (…)

Nici eu nu am spus aşa ceva (că s-ar modifica vârsta de pensionare – n.r.). Am spus că, în momentul de faţă, vorbim de o nouă lege a pensiilor şi că acest element, care trebuie cumva calibrat cu speranţa de viaţă, este o realitate la care ne uităm. (…) Este o temă importantă. Sunt convins că fiecare român înţelege. Din moment ce astăzi, suntem în situaţia să tot reglăm

pensiile din urmă, (…) să recalculăm punctul de pensie şi avem acest mecanism care creează dezechilibre, este nevoie de o nouă abordare a întregului sistem. Uitându-ne şi pe ceea ce se întâmplă cu acele generaţii numite

‘decreţei’, care se îndreaptă spre vârsta de pensionare, sistemul nu poate să rămână sustenabil dacă nu facem aceste modificări”, a declarat Dan Barna, potrivit Agerpres.

Întrebat despre egalizarea vârstei de pensionare şi majorarea nivelului de cotizare, Dan Barna a răspuns: „Nu se regăsesc aceste aspecte definite în ceea ce avem în programul de guvernare şi ceea ce se regăseşte în PNRR. Vom avea o nouă lege a pensiilor”.

Anunțata reformă a pensiilor, contradictorie în declarațiile oficialilor de la București, sugerează că vârsta de pensionare ar putea fi legată de speranța de viață. România nu ar fi singurul stat european care ar face această corelare, cu toate că măsura ar putea funcționa ca un bumerang. Și spun asta deoarece pandemia actuală de COVID-19 a redus speranța de viață cu circa un an, spun experții. E drept, nevoia de reformă a pensiilor e evidentă, dată fiind evoluția demografică dezastruoasă în care ne aflăm. Riscul este ca din nou, România să pună căruța înaintea boilor. Vezi mai jos care este vârsta medie de pensionare în țările europene și ce reforme s-au angajat unele state să facă în acest domeniu.

​Perspectiva de a munci până la 70-75 de ani nu e deloc fericită pentru nimeni. Dacă ajungi să te pensionezi la această vârstă, date fiind condițiile de sănătate ale populației la grupa de vârstă de peste 70 de ani, nu vei apuca să te bucuri prea mult de pensie. E drept, bugetul Statului are doar de câștigat: nu va mai cheltui cu pensia ta mult timp că nu va mai avea cui da pensia. În același timp va încasa de la tine contribuții mai mult timp decât o face în prezent.

În statele membre UE, vârsta medie de pensionare este de 65 de ani. Spania, Germania și Franța sunt pe cale să ridice nivelul vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, în timp ce ținta este de 68 de ani în Marea Britanie și Irlanda.

În tot mai multe țări, vârsta de pensionare este legată de speranța de viață. Pe lângă Finlanda, acest mecanism este funcțional în Cipru, Danemarca, Estonia, Grecia, Italia, Țările de Jos, Portugalia și Slovacia. La fel, britaniii vor și ei să adopte acest mecanism. Modificarea vârstei de pensionare e programată să aibă loc între 2020 și 2030.

În unele țări, vârsta de pensionare diferă între bărbați și femei, femeile pensionându-se la o vârstă mai redusă. Tendința și aici este de a egaliza vârsta la care femeile și bărbații ies la pensie.

Există de asemenea posibilitatea în unele țări de a munci și după pensionare, dacă te menții sănătos, în putere și îți dorești să muncești. la fel cum există posibilitatea de a te pensiona anticipat.

Vârsta de pensionare în Norvegia, Suedia și Finlanda este flexibilă. Asta înseamnă că o persoană își poate contracta pensia într-un anumit interval de vârstă. Finlanda are, de pildă, un sistem în care te poți pensiona între 63 și 68 de ani, dar vârsta pentru a obține pensia publică standard este de 65 de ani.

”Din păcate, din subteranele administrației publice tot se avansează „rezolvarea” contabilă a problemei pensiilor. Se vorbește iar despre creșterea vârstei de pensionare. Bine, nu se spune asta pe șleau, dar se subliniază importanța „corelării între speranța de viață și vârsta de pensionare”. Limba de lemn nu poate ascunde însă intențiile păpușarilor care vor creșterea vârstei de pensionare. După ce au rupt finanțele publice prin pensii speciale + reducerea ridicolă a vârstei de pensionare în armată, poliție, pompieri, magistrați etc., vin acum cu nesimțire să ceară majorității societății să se sacrifice, muncind mai mult.

Eu cred că ar trebui să gândim economic problema, inclusiv din perspectiva economiei politice. Bunăoară, să realizăm că, așa cum tocmai am spus, soluțiile adevărate nu pot veni de la privilegiații sistemului, adică tocmai de la cei care l-au pus pe butuci. Hai să gândim pe termen lung și în mod principial. Dacă avem o inechitate uluitoare în sistem, atunci hai să tăiem inechitățile; de ce să muncească profesorul până la 70 de ani, polițistul sau magistratul care acum se pensionează la 45 de ani (știu pe cineva care a ieșit la 40) nu pot munci până la 65?”, spune profesorul Bogdan Glăvan pentru hotnews.ro

Ministerul Muncii transmite că nu există intenţia majorării stagiului minim de cotizare pentru pensie şi nici nu doreşte eliminarea pensionării anticipateh

Ministerul Muncii a transmis, luni, că nu există discuţii în Guvern cu privire la majorarea stagiului minim de cotizare pentru pensie şi nici nu doreşte eliminarea pensionării anticipate. MInisterul precizează că stagiul minim este de 15 ani, iar stagiul complet este de 35 de ani.

”Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a demarat o reformă amplă a sistemului de pensii, primul pas fiind evaluarea tuturor dosarelor de pensii, în vederea recalculării. Recalcularea pensiilor se va face în urma unei modificări legislative, astfel încât pensiile mai mici, în baza unei formule care aduce mai mulţi factori de contributivitate, să crească mai repede decât pensiile mai mari. În acest moment, există un grup de lucru care analizează datele pe care le avem disponibile, precum şi diferite variante de lucru. În ceea ce priveşte informaţia lansată în spaţiul public, potrivit căreia «Guvernul vrea să crească stagiul minim de cotizare la pensie de la 25 de ani la 35 ani», atragem atenţia că potrivit Legii nr. 263/2010, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, nu 25 de ani, şi nu există nicio discuţie care să vizeze majorarea acestuia”, a transmis, luni, MInsterul Muncii, într-un comunicat de presă.

Instituţia precizează că ”stagiul minim de cotizare este perioada minimă de timp prevăzută de lege în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie, la împlinirea vârstei standard de pensionare”. scrie romaniatv