Se pregăteşte ceva senzaţional – Anunţ de ultimă oră al autorităţilor!

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) propune realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția

primei căi ferate de mare viteză din România cu un cost estimat de 120 milioane de euro (142 milioane de euro cu TVA),

potrivit Programului Feroviar, pus în dezbatere pe site-ul propriu. „TGV”-ul românesc ar urma să conecteze portul

Constanța de rețeaua europeană de căi ferate rapide, via Budapesta, iar în varianta construirii pe un aliniament complet nou va costa 17 miliarde de euro.

MTI și-a propus ca până în 2026 să analizeze oportunitatea construcției unei linii de mare viteză Constanța – București – Budapesta, iar până în 2023 să fie realizat un raport preliminar privind oportunitatea construcției liniei.

Calea ferată de mare viteză reprezintă o alternativă economică sustenabilă, precum și pentru protecția și conservarea

mediului, fapt dovedit prin extinderea continuă a rețelei (High Speed Rail – HSR / Tren de Mare Viteză – TMV) în Europa.

Astfel, trenurile de mare viteză au devenit un concurent redutabil pentru transportul aerian pe distanțe medii și lungi atât în țările Europei Centrale și de Vest, cât și între ele.

Exemple precum „InterCity-Express” – ICE din Germania sau între Germania, Austria, Elveția, Belgia și Regatul Țărilor de

Jos sau TGV (Train à Grande Vitesse)/Thalis/Eurostar între Franța, Belgia, Marea Britanie și Regatul Țărilor de Jos

reprezintă veritabile modele de succes pentru construirea căilor ferate de mare viteză și introducerea unor servicii feroviare superioare, confortabile, sigure și rapide.

În acest context, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii manifestă interes pentru o legătură feroviară de mare viteză sau cu viteză sporită (superioară vitezei de 200 km/h) care să conecteze zona Constanța / Port Constanța cu capitala României și mai departe cu Budapesta și implicit cu rețeaua europeană de cale ferată modernă.

Citeste si Smiley s-a fotografiat cu fetița lui Josephine într-o ipostază inedită. Wow! Ce făcea Gina Pistol în tot acest timp
Acest deziderat este impus și prin documentele strategice de programare a investițiilor în infrastructură, respectiv MPGT, PI dar satisface și măsurile prevăzute în Strategia de Mobilitate Sustenabilă și Inteligentă (SSM Strategy) privind măsurile pentru dublarea traficului feroviar de mare viteză.

„În măsura în care România va beneficia de alocări financiare suplimentare pentru sectorul feroviar în scopul dezvoltării rețelei de linii de mare viteză sau va face parte dintr-un program european transfrontalier cu alocare financiară dedicată căilor feroviare de mare viteză, beneficiarul va putea implementa un proiect de HSR (High Speed Rail / Tren de Mare Viteză)”, se arată în documentul citat.

Calea ferată de mare viteză va avea un traseu care va conecta rețelele feroviare asemănătoare din țările vecine, dar și marile centre urbane din România. Construcția liniilor de cale ferată de mare viteză se va face pe aliniamente noi, fără a utiliza infrastructura feroviară actuală cu care va avea doar legături de conectivitate

Astfel, pentru a atinge acest deziderat, în Programul Investițional este propusă realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția unei căi ferate de mare viteză pe axa est-vest care să se suprapună cât mai puțin cu investițiile feroviare realizate sau în curs de realizare.

Obiectivele principale vizate sunt următoarele:
a) Conectarea României la rețeaua feroviară europeană de mare viteză;
b) Conectarea marilor centre urbane din România prin cale ferată de mare viteză.

Studiul de fezabilitate ar trebui să evidențieze printre altele:
• sustenabilitatea investiției (analiza cost-beneficiu);
• deservirea principalelor centre urbane și a polilor de creștere pe direcția sud est – nord vest;
• să aibă în vedere faptul de a nu dubla alte investiții care au obiectiv asemănător (modernizarea în curs a coridorul feroviar Rin – Dunăre);
• analiza formelor de relief, impactul asupra mediului și propunerea de soluții pentru sectoarele critice identificate;
• să se realizeze în baza unor studii de teren specifice (geologice, topografice și de mediu);
• să prevadă viteza de operare a trenurilor: mare viteză / viteză sporită (200 km/h, 250 km/h, 300 km/h, peste 300 km/h).