Lucian Mîndruță: „N-aș fi crezut vreodată să ajung să mă uit la Klaus Iohannis și să-mi doresc să tacă mai des”

Lucian Mîndruță a postat, pe pagina sa de Facebook, un mesaj dur la adresa președintelui. „N-aș fi crezut vreodată să ajung să mă uit la Klaus Iohannis și să-mi doresc să tacă mai des”, spune jurnalistul.

Lucian Mîndruță este de părere că am avut „nevoie de un deceniu că să înțelegem și de ce președintele nu da interviuri fără script și nu acceptă dezbaterea”. Pur și simplu nu are chef de noi, afirmă jurnalistul.

Iată mesajul integral al lui Lucian Mîndruță:

N-aș fi crezut vreodată să ajung să mă uit la Klaus Iohannis și să-mi doresc să tacă mai des.

Pentru că în ultima săptămâna aproape tot ce-a spus a fost cringe. Penibil. Fals.

“Negociem cu cei care vor” este replica unui președinte în genunchi. Pe care nu l-au adus acolo altceva decât propriile genuflexiuni.

Într-o singură săptămână, Iohannis i-a pierdut pe aproape toți cei care l-au votat. Da, și din liberali a pierdut, căci echipa pe care a promovat-o în fruntea partidului e deja contestată între membri și luată la mișto între votanți.

A fost nevoie de un deceniu ca să înțelegem de ce e un anume gen de oameni pe care îi preferă KJ. De la Mihalache și Busoi, la Alina Gorghiu și Cîțu.

Oameni pe care n-o să-i categorisesc cu vreun epitet, căci îmi sunt deja indiferenți. Dar am să spun un singur lucru: niciunul dintre ei nu seamănă cu cei care l-au pus pe KJ acolo, la Cotroceni!

Iată, a venit vremea să constatăm că nici președintele nu seamănă cu cei care l-au votat!

A fost nevoie de un deceniu ca să înțelegem și de ce președintele nu da interviuri fără script și nu acceptă dezbaterea.

Pur și simplu nu are chef de noi, ăștilalți. Și-a ales favoriții, are deja curtea, de ce s-ar mai deranja să extindă cercul?

Numai că deja cercul în care evoluează s-a strâns atât de tare, înălțimea față de realitate e deja atât de mare, încât atunci când vorbește realizezi că nimeni nu-i spune unde a ajuns.

Îi fac eu acest serviciu public:

Domnule președinte: sunteți la capătul greșelilor dumneavoastră.

În materie de oameni, de politică, chiar și de gust.

E vremea să admiteți că sunteți om, să ne povestiți sincer care au fost raționamentele care v-au dus aici și să ne cereți iertare.

Sfidarea și persistența în greșeală sunt ale loazei din ultima bancă, nu ale profesorului de la catedră.